Dezvoltarea autocontrolului emoțional

naștere-18 luni

Practici de sprijin

 (P) Manifestați grijă pentru nevoile copilului, comportându-vă astfel încât să simtă că sunteți aproape de el atunci când se modifică anumite variabile din mediu (de ex. când plecați de acasă).
 (P,E) Vorbiți copilului și răspundeți-i prin expresii faciale; comportați-vă astfel încât să vadă receptivitatea față de nevoile sale.
 (P,E) Reacționați la orice sunet pe care îl emite copilul, încercând să identificați cu glas tare ceea ce credeți că solicită acesta.
 (P,E) Asigurați confortul copilului stând aproape de el și comportându-vă conform rutinei familiare.
 (P,E) Puneți la dispoziția copilului obiectele cu care este obișnuit și care îl liniștesc (de ex. melodia de culcare, jucărie, pled etc.).

19-36 de luni

Practici de sprijin

 (P,E) Încurajați copilul să își recunoască emoțiile și modelați-i comportamentul prin propria expresivitate emoțională. Utilizați imagini cu reprezentarea unor stări diferite.
 (P,E) Discutați cu copilul despre ceea ce simte.
 (P,E) Încurajați copilul să-și amâne realizarea dorințelor pentru un timp. (de ex.: Nu putem să mâncăm acum prăjitură, pentru că mai e foarte puțin timp până la masa de prânz. După ce te trezești, cu siguranță o să mănânci sau Nu putem merge în acest moment să cumpărăm creioane colorate, căci este târziu și trebuie să ajungem la bunica, ne așteaptă. Când plecăm de la ea, îți promit că mergem.)
 (E) Creați situații în care fiecare copil să identifice propriile emoții și emoțiile altor persoane. Organizați jocuri și observați-i comportamentul la centrul Colțul căsuței sau Joc de rol.
 (E) Organizați jocuri cu mișcare la semnal (de ex. Stăm pe loc până auzim clopoțelul).

37-60 de luni

Practici de sprijin

 (P,E) Stabiliți un loc liniștit, cunoscut de copil, în care se poate uita pe o carte sau poate desena singur atunci când se simte trist sau obosit. Stați alături de fiecare copil în astfel de situații.
 (P,E) Discutați cu copiii și despre emoții pozitive/plăcute, și despre emoții negative/neplăcute. A nu vorbi despre emoțiile negative/neplăcute le poate induce copiilor ideea că emoțiile nu trebuie exprimate, ceea ce afectează capacitatea de reglare emoțională a acestora. Sugerați activități interesante pentru copii sau încorporați sarcina dificilă în ceva plăcut.
 (P,E) Puneți la dispoziția copiilor o clepsidră, o jucărie cu sonerie sau un ceas, care să-i atenționeze atunci când timpul pentru un anumit joc a expirat sau este rândul altui copil să se joace cu jucăria respectivă. Apreciați-i pentru răbdare.
 (P,E) Oferiți și cereți exemple de situații în care v-ați simțit bine sau nu și discutați despre ele cu copiii.
 (P,E) Oferiți explicații referitoare la realizarea sarcinilor, modelați prin propriul comportament disponibilitatea de a face ceea ce ți se cere, îndrumați copiii în coordonarea acțiunilor pentru atingerea scopului.
 (E) Exersați împreună cu toți copiii tehnici de autoreglare (exerciții de respirație, mindfulness, muzică).
 (E) Selectați situații din viața copiilor și demonstrați-le că fiecare copil are dorințele și nevoile sale. Valorificați momentele potrivite în situațiile cotidiene pentru a-i ajuta să țină cont și de dorințele și nevoile altora.
 (P) Creați în mod regulat situații în care să fie motivați să amâne o recompensă imediată, dar mică, pentru o recompensă ulterioară unei activități, dar mai substanțială (de ex.: Poți să te uiți la desene animate acum, dar după ce îți strângi jucăriile putem pleca la plimbare în parc).

61-84 de luni

Practici de sprijin

 (P,E) Oferiți ghidaj emoțional, dat fiind faptul că, deși la această vârstă copiii apreciază prietenii de aceeași vârstă cu ei, continuă să apeleze la adulți (mai ales la familii) pentru ajutor.
 (P,E) Facilitați exersarea și aplicarea de strategii de reglare emoțională precum: identificarea de soluții alternative adecvate la problemele cu care se confruntă, înlăturarea cauzei, solicitarea ajutorului unui adult/coleg.
 (P,E) Discutați cu copilul comportamentul anumitor personaje care ilustrează faptul că recunoașterea greșită a mesajului emoțional atrage după sine apariția unor dificultăți în relațiile sociale.
 (P,E) Încurajați autoevaluarea copilului și nu faceți comparații cu alți copii: copiii devin critici cu ei înșiși în caz de eșec.
 (E) Sprijiniți toți copiii în manifestarea și autoreglarea emoțiilor adecvate în contexte diferite.
 (E) Creați situații în care copiii să recunoască emoțiile pe baza componentei nonverbale: expresie facială, postură și să interpreteze corelarea acestora cu contextul.
 (E) Desfăşuraţi jocuri de mindfulness prin care copiii să-și dezvolte empatia, să înveţe să-şi gestioneze emoțiile zilnice și să participe la crearea stării de bine.
 (E) Examinaţi împreună imagini și propuneţi copiilor să identifice emoţiile persoanelor.
 (E) Oferiți timp pentru jocuri simbolice în care copiii interpretează roluri așa cum le
percep ei și cum le înțeleg semnificația. Interveniți în jocuri cu roluri noi pentru a reconfigura contextul jocului și a determina reacții și comportamente diverse.
 (E) Inițiați jocuri/cântece pentru prevenirea apariției și gestionarea furiei (de ex. tehnica țestoasei, distragerea atenției).
 (E) Utilizaţi poveşti şi reprezentări vizuale (fișe, jetoane, postere care prezintă situaţii cauză-efect) pentru a sprijini însuşirea strategiilor sociale dezirabile.
 (E) Exersați cu toți copiii tehnici adecvate și specifice pe care le pot folosi pentru a-şi canaliza furia, a-și diminua frica, a-și tempera entuziasmul și a se calma (de ex.: solicitaţi ajutorul unui adult, respirați adânc de trei ori, folosiți cuvinte care vă liniştesc, ieşiţi din joc şi mergeţi într-un loc sigur pentru a vă relaxa, a asculta muzică liniştitoare sau a modela cu lut).