Rezultatele PISA de la 15 ani se pregătesc de-a lungul copilăriei, prin experiențele de învățare de acasă, din creșă, din grădiniță și din școală. De aceea, la Centrul Step by Step, considerăm că educația timpurie de calitate trebuie să devină unul dintre pilonii efortului României de a îmbunătăți învățarea și schimba în bine aceste rezultate. Unele dintre principiile și practicile alternativei Step by Step pot contribui la același obiectiv, dacă sunt adaptate și susținute consecvent în învățământul tradițional.

Dincolo de dezamăgirea adusă de ansamblul rezultatelor,  77% dintre elevi declară că sunt curioși în privința multor lucruri, peste media OECD de 73%.  Această disponibilitate merită cultivată prin ore de curs în care întrebările copiilor își găsesc locul, iar răspunsurile vin cu explicații și dovezi. Învățământul românesc are datoria să ofere curiozității ocazii de a deveni înțelegere.

Datele PISA 2025 pentru România arată cât de necesară este această schimbare de perspectivă. La matematică, 52% dintre elevi se situează sub nivelul de bază al competențelor; la lectură, proporția este de 48%, iar la științe, de 46%. Aceste rezultate privesc capacitatea tinerilor de a înțelege informații și de a folosi ceea ce știu în situații de viață. Ele cer un răspuns care să ajungă la experiența zilnică de învățare a copiilor.

Există și o inegalitate pe care avem obligația să o reducem. Între sfertul elevilor cei mai avantajați socioeconomic și sfertul celor mai dezavantajați, diferența la științe este de 122 de puncte în România, față de 85 de puncte în medie în țările OECD. Mai mult, acest decalaj s-a adâncit din 2015. O politică educațională preocupată de rezultatele învățării trebuie să ofere sprijin suplimentar acolo unde copiii cresc cu mai puține resurse și oportunități.

Ce poate schimba educația timpurie de calitate

Educația timpurie de calitate poate interveni înainte ca asemenea diferențe să se acumuleze. Raportul OECD despre reducerea inegalităților arată că participarea la servicii de calitate poate sprijini dezvoltarea cognitivă și socio-emoțională, cu beneficii deosebite pentru copiii vulnerabili. Aceste achiziții susțin învățarea ulterioară. Efectele depind însă de calitatea serviciilor și de contextul în care sunt oferite,  de aceea, accesul și calitatea trebuie urmărite împreună.

Pentru un copil mic, calitatea înseamnă  un adult care îi ascultă întrebarea și îl ajută să caute o explicație, înseamnă o carte citită împreună, cu timp pentru a discuta ce simte un personaj și de ce a acționat într-un anumit fel, înseamnă jocuri în care copilul compară forme sau cantități sau încearcă să găsească echiliprul pieselor cu care construiește un castel. Astfel de experiențe oferă ocazii pentru dezvoltarea limbajului și a raționamentului, păstrând bucuria explorării. Bunăstarea copilului are valoare în sine și este esențial ca jocul să își păstreze locul firesc în copilărie.

 Pe de altă parte, calitatea cere educatori pregătiți și condiții în care aceștia să poată acorda atenție fiecărui copil. Cere servicii accesibile familiilor și mai ales sprijin în primii trei ani de viață. Unii copii întâmpină dificultăți de limbaj sau de participare, iar pentru aceștia ajutorul trebuie oferit devreme și urmărit în timp. Părinții trebuie primiți ca parteneri, considerând de fiecare dată resursele și dificultățile lor, pentru că o conversație despre cum putem susține copilul acasă este lipsită de sens dacă familia nu se simte ascultată.

De la grădiniță, în școala primară și, mai departe, către gimnaziu

Atenție acordată copilului în creșă și grădiniță trebuie continuată în școală. Alternativa Step by Step oferă practici relevante pentru această continuitate: activități adaptate progresului individual, învățare prin cooperare și evaluare formativă-descriptivă, alături de participarea familiei. Învățământul tradițional poate adapta asemenea practici în propriul cadru de organizare, cu obiective clare și sprijin pentru cadrele didactice.

De exemplu,  într-o clasă în care unii elevi înțeleg cu dificultate un text, iar alții sunt pregătiți pentru interpretări mai complexe, învățătoarea poate organiza temporar grupuri cu sarcini diferite, poate explica suplimentar acolo unde este nevoie și poate oferi provocări celor care avansează mai repede. Grupurile se schimbă odată cu progresul copiilor, iar individualizarea devine astfel o modalitate de a urmări obiective ambițioase pentru fiecare, reducând riscul acumulării unor dificultăți care pot persista ani întregi.

La fel de mult contează ce află un elev din evaluare, iar introducerea standardelor naționale ar putea aduce cu adevărat o schimbare în bine. Pentru a fi util, feedback-ul trebuie să îi arate  copilului ce a înțeles, unde s-a blocat și care este pasul următor. Profesorul își poate adapta astfel predarea, iar copilul primește ocazia să încerce din nou. Datorită noilor standarde, beneficiile aduse de evaluarea descriptivă Step by Step s-ar putea face simțite și înclasele care folosesc note sau calificative, împreună cu verificarea riguroasă a progresului fiecărui elev.

România are toate motivele să investească în asemenea schimbări. Evaluarea programului de dezvoltare a evaluării formative al Education Endowment Foundation, desfășurat în 140 de școli secundare din Anglia, a identificat un progres suplimentar echivalent cu două luni de învățare, măsurat printr-un indicator agregat al rezultatelor școlare. Programul a inclus întâlniri regulate între profesori și observarea reciprocă a lecțiilor. Este o dovadă relevantă pentru potențialul acestei practici, care merită adaptată și evaluată în condițiile școlilor din România.

Practicile Step by Step oferă și contexte în care copiii își pot face auzită gândirea: la «Scaunul autorului», de exemplu, copilul își prezintă ideile sau rezolvarea, iar colegii pun întrebări, în timp ce activitățile în centre creează ocazii de lucru și cooperare în jurul unor sarcini de învățare.

Adaptate vârstei, astfel de momente pot exersa argumentarea și capacitatea de a reveni asupra unei explicații. Să ne imaginăm o activitate de științe, în care profesorul cere elevilor să formuleze o presupunere, să o verifice și să explice ce au observat. El ghidează procesul, clarifică noțiunile și verifică înțelegerea fiecăruia. Legătura cu ceea ce urmărește PISA este plauzibilă: folosirea cunoștințelor pentru a interpreta situații și a rezolva probleme.

Formarea profesională continuă, cheia succesului

Pentru ca practicile benefice să se răspândească, profesorii au nevoie de timp pentru pregătire, mentorat și posibilitatea de a discuta lucrări ale elevilor cu alți colegi. Este nevoie programe multianuale, de doi până la trei ani pentru o primă etapă, care să combine formarea cu sprijinul la clasă și evaluarea progresului. Continuitatea între grădiniță, ciclul primar și gimnaziu trebuie construită prin colaborarea cadrelor didactice și prin obiective de învățare care se dezvoltă coerent de la o etapă la alta.

„Este nevoie de un sat pentru a crește un copil”

Continuitatea între grădiniță, ciclul primar și gimnaziu este o responsabilitate pentru autorități și o cauză în care finanțatorii și mediul de afaceri pot avea o contribuție concretă. Avem nevoie de finanțare predictibilă pentru servicii timpurii de calitate și pentru dezvoltarea profesională a educatorilor și profesorilor, cu prioritate în comunitățile defavorizate. În prea multe cazuri este nevoie ca investiția în calitatea actului pedagogic să fie însoțită de transport, hrană și servicii de sprijin care fac posibilă participarea regulată a copiilor.

Un asemenea angajament cere și un calendar realist pentru că un copil care are astăzi cinci ani va ajunge la vârsta evaluării PISA peste aproximativ un deceniu. Până atunci, fiecare etapă școlară trebuie să consolideze achizițiile precedente. În paralel, elevii de astăzi au nevoie de sprijin imediat pentru dificultățile de lectură, matematică sau participare.  Nimic nu ne împiedică însă ca din primul an să urmărim cel mai ușor de înțeles indicator – participarea.

Succesul trebuie judecat după ceea ce copiii ajung să înțeleagă și să poată face, inclusiv după reducerea diferențelor dintre ei.

Copiii care vor participa la viitoarele evaluări PISA au nevoie astăzi de adulți pregătiți, de experiențe de învățare potrivite și de sprijin atunci când este nevoie de el. Deciziile despre creșa, grădinița și școala lor se iau acum și prin aceste decizii le putem oferi șanse mai bune să înțeleagă lumea și să își construiască viitorul.