Step by Step este o metodă alternativă de educaţie a copiilor de la naştere până la adolescenţa bazată pe datele pSihologiei ştiinţifice a dezvoltării copilului. Metoda s-a consolidat şi verificat în peste 30 de ani de aplicare şi funcţionează în 31 de ţări. Elaborarea metodei şi licenţa ei apartine Children Resource International din Washington – SUA.
În România programul Step by Step a debutat în 1994, sub numele de Head Start, la iniţiativa Fundaţiei Soros pentru o Societate Deschisă. Din 1995 programul a luat numele de Step by Step, nume de licenţa pentru toate ţările din Europa de est în care se aplică.
ADMINISTRAREA ALTERNATIVEI
Asociaţia “Centrul Step by Step pentru Educaţie şi Dezvoltare Profesională” (CEDP), organizaţie neguvernamentală, non profit, înregistrată ca persoană juridică în martie 1998 a preluat coordonarea programului de educaţie alternativă Step by Step.
Programul Step by Step este acreditat ca alternativă de către Ministerul Educaţiei Naţionale în conformitate cu aprobarea Consiliului pentru alternative nr. 10015 dîn 30 mai 1995.
În urma Protocolului de colaborare între Asociaţia Centrul pentru Educaţie şi Dezvoltare Profeşională Step by Step şi Ministerul Educaţiei Naţionale, cu nr. 365/BO din 26 aprilie 2012, alternativa Step by Step se aplică în învăţământul public astfel:
Ministerul Educaţiei Naţionale, prin inspectoratele judeţene, aşigură:
– Spaţiul de învăţământ în grădiniţe şi şcoli publice.
– Salariile educatorilor şi învăţătorilor în conformitate cu Legea Educaţiei şi cu Legea privind statutul cadrelor didactice.
Asociaţia Centrul pentru Educaţie şi Dezvoltare Profesională Step by Step asigură:
– Formarea iniţială, continuă, precum şi perfecţionarea cadrelor didactice şi a autorităţilor din învăţământ implicate în alternativa Step by Step.
– Aşistenţa tehnică pentru toate clasele/grupele şi unităţile de învăţământ care aplică metodologia alternativei Step by Step.
DE CE STEP BY STEP ?
Educaţia tradiţională este concepută ca o artă de-a conduce copilul spre asimilarea normelor societăţii civilizate prin reproducerea sistemului socio-cultural existent. Implicit, pedagogia tradiţională consideră că la o anumită vârstă copiii vor trebui să acumuleze o anume calitate şi cantitate de cunoştinţe şi să poată asimila anumite comportamente. În acest sistem copilul învaţă prin reproducerea modelului dat. Educaţia este generalizatoare, egalizatoare, după un model, care nu este întotdeauna înţeles de către copil cu toate că este probat şi acceptat de către adulţi. Performanţa rezultată se evaluează, prin notare. Astfel nota, prin judecată de valoare asociată, devine „vină” sau „merit” a copilului.
În sens modern, educaţia se bazează pe achiziţiile psihologiei dezvoltării copilului şi vizează cultivarea tuturor calităţilor potenţiale ale acestuia. Cercetările contemporane privind dezvoltarea ne spun că persoane diferite se dezvoltă în ritmuri diferite şi că există perioade critice individualizate de dezvoltare. Copilul învaţă prin descoperire în interacţiunea sa cu mediul. Interacţiunea cu mediul şi motivaţia explorării este cultivată de pedagog. Metodele şi mijloacele de explorare şi cunoaştere ale copilului sunt individuale, adesea neaşteptate, originale. Educaţia este individualizată, copilul merge spre cunoaşterea lumii înconjurătoare şi identificarea comportamentelor utile, pe căi personale. Performanţa într-un domeniu de dezvoltare este în acest caz, de comparat doar cu celelalte aspecte ale dezvoltării copilului şi cu propria performanţă sau abilitate anterioară, nu cu un standard extern. Comparaţia cu el însuşi în performanţele anterioare o face atât copilul cât şi pedagogul, aceasta fiind una din motivaţiile descoperirii şi progresului individual. În plus copilul descoperă efectele şi mijloacele colaborării şi negocierii cu semenii în locul unei competiţii pe criterii standard impuse de adulţi.
RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI FRECVENT PUSE DE PĂRINŢI
Un copil dintr-o clasă Step by Step învaţă altceva decât într-una obişnuită?
Programa şcolară (curriculum şcolar) pentru ciclul primar în alternativa educaţională Step by Step este aceeaşi cu cea din învăţământul tradiţional. Aceasta înseamnă că deprinderile şi cunostinţele programate a fi asimilate pe parcursul acestor 4 ani sunt aceleaşi ca şi pentru învăţământul tradiţional (deprinderi de limbă şi limbaj, scrisul, cititul, deprinderi de măsurare, cele 4 operaţii aritmetice, deprinderi artistice de desen, pictură, modelaj, muzică, cunoştinţe despre natură, dezvoltare fizică, educaţie civică). Deprinderi opţionale, precum cele prilejuite de învăţarea unor limbi străine se învaţă în funcţie de posibilităţile şcolii sau ale părinţilor. Diferenţa constă în metoda de formare a acestora care derivă din principiile Step by Step.
Un copil care a fost în Step by Step se poate adapta într-o clasă obişnuită?
Experienţa ne arată că da. Capacitatea de adaptare dobândită în cadrul unei clase Step by Step îl va ajuta pe copil să depăşească şi rigorile învăţământului tradiţional. Cât priveşte asimilările de cunoştinţe teoretice, ele sunt similare cu cele din şcoala tradiţională.
Se poate continua metoda în gimnaziu?
Mulţi părinţi care au avut copiii în clase Step by Step şi-au exprimat dorinţa de-a continua acest sistem în ciclul gimnazial. Experimental, se aplică unele principii Step by Step pentru ciclul gimazial începând din anul şcolar 1999-2000. Incepând cu anul şcolar 2013-2014 va funcţiona o clasă aV-a în cadrul Şcolii gimnaziale Step by Step. Dată fiind dezvoltarea copilului la clasa aV-a precum şi particularităţile curriculumului şcolar al gimnaziului (tipul de cunoştinţe şi abilităţi programate a fi asimilate) anumite caracteristici ale aplicării alternativei educaţionale Step by Step se modifică în raport cu perioada claselor primare. Individualizarea şi cooperarea rămân ca principii de lucru. În locul centrelor de activitate intervin proiectele tematice, integrate, pluridisciplinare, iar în locul prezentărilor de sarcini – prezentările de proiect şi dezbaterile. Studiul individual se va accentua şi – în spiritul vârstei – se vor introduce situaţii de competiţie între grupuri sau interindividual, fără a se neglija cultivarea spiritului de colaborare, esenţial în sistemul Step by Step. Colaborarea profesorilor de specialităţi diferite, acdentuarea caracterului interdisciplinar al predării-învăţării diferitelor discipline, abordarea cross-curriculară a unor teme constituie noutăţi pentru învăţământul secundar inferior. Lor li se adaugă organizarea schemei orare pe unităţi de 100 minute pentru a da posibilitatea lucrului în profunzime.
Desigur, participarea părinţilor rămâne ca principiu, dar sarcinile familiei în educaţie se schimbă în conformitate cu vârsta copiilor şi cu necesităţile specifice ale dezvoltării la această vârstă.
Cum arată o clasă Step by Step ?
Într-o clasă Step by Step nu veţi găsi bănci rigide, ci mese mobile cu scăunele de jur împrejur. Anumite activităţi se desfăşoară cu copiii aşezaţi pe podea (ceea ce place copiilor). Mesele sunt delimitate între ele de rafturi cu materiale didactice specifice unei activităţi (matematică, ştiinţe, arte, citire, construcţii, scriere), constituind astfel Centrele de activitate.
Pe pereţi veţi vedea diferite materiale care personalizează copiii (poze sau semne proprii fiecăruia, date de naştere, etc) şi care planifică – în conformitate cu alegerea fiecăruia, activităţile elevilor pe ziua sau saptamâna în curs, precum şi responsabilităţile lor. Veţi mai vedea afişate regulile clasei, care sunt stabilite şi discutate pentru a fi înţelese de comun acord. De asemenea se pot vedea, calendarul personalizat al zilelor scurse şi viitoare, cu evenimentele ce interesează (cum a fost ziua din punct de vedere al vremii, evenimente petrecute, aniversări, celebrări, serbări, termene) consemnate în dreptul fiecărei zile. Veţi mai întâlni materiale vizuale tematice, dar şi producţia copiilor din ultimele zile – rezolvarea sarcinilor tematice ale acestora. Veţi fi poate surprinşi că şi cele greşite ori neterminate sunt expuse fără a fi corectate. Vom explica mai jos – la răspunsul privînd evaluarea, de ce.
În mijlocul clasei, un spaţiu cât mai larg posibil este dominat de un scaun cu înscripţia “Scaunul autorului”; este locul din care, fiecare copil îşi expune rezolvările, experienţele, ideile proprii, în faţa celorlalţi colegi, în diferite momente ale zilei de activitate. Această postură îl face pe copil responsabil în faţa celorlalţi copii, dar îi acordă fiecăruia, la momentul respectiv, atenţia şi respectul cuvenite.
De ce nu este încurajată concurenţa în Step by Step?
Până la vârsta de 12–14 ani funcţiile de cunoaştere şi procesele emoţionale ale copiilor nu sunt complet dezvoltate, mature. Individualizarea prin motivare pozitivă şi învăţarea colaborarii în lucrul pe centrele de activitate ajută la formarea şi maturizarea acestor funcţii. La aceste vârste copilul nu e încă apt să înţeleagă şi să suporte competiţia fără urmări negative. Concurenţa apare şi în comparaţiile produse de evaluarea în clasele Step by Step, dar numai în măsura în care copilul o poate accepta. De aceea Step by Step nu creează explicit situaţii de competiţie.
De ce doi învăţători la clasă şi 8 ore de şcoală ?
S-ar părea că un orar prelungit este făcut doar pentru o uşurare a părinţilor ocupaţi. Categoric, programul zilnic al alternativei Step by Step nu este conceput pentru a uşura sarcinile părinţilor, ci pentru a facilita învăţarea. Aceasta, pentru ca fiecare copil să poată învăţa şi ajunge la înţelegerea completă a sarcinilor propuse, în ritmul şi modul propriu, personal. În plus, există o îmbinare între curiozitatea jocului şi învăţare. Activitatea de joc produce motivaţia spre descoperire a copilului, pe care Step by Step o cultivă. La mijlocul zilei copiii iau masa de prânz în comun.
Nu e prea lung programul pentru un copil atât de mic?
Din punct de vedere psiho-fiziologic variaţiile tipurilor de activitate, îmbinarea cu jocul şi educaţia fizică, precum şi libertatea de-a lucra în ritmul propriu nu suprasolicită copiii.
Copiii din clasele Step by Step mărturisesc că le place la şcoală, nu sunt obosiţi sau plictisiţi dupa 8-9 ore în şcoală. Ambianţa şi metoda îi motivează. În plus, mulţi dintre ei transferă şi în familie deprinderea de-a lucra individual şi de-a comunica deschis rezultatele, ideile, întrebările şi nedumeririle lor.
Toate achiziţiile sunt exersate sub diverse forme în centrele de activităţi, astfel încât nu există teme pentru acasă. Ceea ce e de achiziţionat se desfaşoară şi se exersează în clasă. Rostul învăţătorului este să-l ghideze şi să-l ajute să găsească în jocul său, explicaţiile şi soluţiile adecvate. Este nevoie de timp pentru ca un copil să treacă prin Centrele de activitate. Cei doi învăţători se vor completa în Centrele de activitate.
Există şi activităţi educative complementare pentru timpul liber (sfârşit de săptămână, vacanţe) pe care părinţii le pot susţine.
Cum se face evaluarea copilului ?
În învăţământul primar Step by Step
a. Copilul îşi prezintă, din scaunul autorului, rezolvările sarcinilor la fiecare centru de activitate, precum şi orice rezultat al activitaţii sale extraşcolare (la întâlnirea de dimineaţă). Completările, întrebările, înţelesurile celorlalţi şi întrebările conducătoare ale învăţătorului îl vor face să-şi înteleagă corectitudinea sau incorectitudinea demersului, fără să fie notat, clasificat.
b. Lucrările cu rezolvările sarcinilor, ale tuturor copiilor sunt expuse în clasă. Există – fără a fi stigmatizantă – posibilitatea de comparare cu ceilalţi, de reflexie, de înţelegere şi de corectare a demersurilor mentale neadecvate sau slab conturate. În timp, mapa cu lucrări a fiecărui copil – cuprînzând lucrări datate şi comentate – devine oglinda progresului acestuia faţă de el însuşi. Evaluarea privind chiar conţinutul lucrărilor, el însuşi, cadreke didactice şi alţii pot constata progresele şi slăbiciunile sale. A le depaşi pe cele din urmă nu este decât o chestiune de motivaţie, de-a se şimţi bine în contextul de învăţare, curiozitatea proprie copilului fiind suficientă pentru progres.
c. Fiecare copil are un caiet de evaluare, în care demersurile de progres pe fiecare proces de cunoaştere sunt înregistrate descriptiv, la câteva zile de observare a fiecărui copil. A constata că un copil face operaţii de adunare cu două cifre (trecere peste zece) în mod constant şi bine la o anume dată, este oricum o evaluare mai consistentă, are o semnificaţie clară, decât o nota de 4, 7, sau 10, ori un calificativ cu litere, golit de semnificaţii de conţinut.
Părinţii au astfel posibilitatea de a-şi evalua copiii în mai multe moduri: Participând la clasă şi constatând eficienţa în rezolvarea sarcinilor de un anume tip, răsfoind mapa personală a copilului – unde găseşte evoluţia în timp a rezultatelor sarcinilor copilului, sau urmărînd caietul de evaluare al învaţătorilor. În plus o discuţie deschisă despre progrese şi dificultăţi, despre unde se poate insista acasă şi cum se poate face aceasta, astfel încât să nu ducă la confuzii în mintea şi sufletul copilului este de recomandat. (Evitarea situaţiilor de tip „una mi se cere acasă şi alta la şcoală!”).
În învăţământul secundar inferior de tip Step by Step
În învăţământul secundar inferior de tip Step by Step, respectiv în clasele V-VIII, evaluarea elevilor se va realiza folosind note de la 1 la 10. Acest lucru este necesar pentru ca la finalul clasei aVIII-a absolvenţii şcolii gimnaziale Step by Step să poată fi repartizaţi pentru învăţământul secundar superior. Evaluarea se va realiza cu precădere formativ (şi nu sumativ) pentru a se putea cunoaşte şi remedia din timp eventualele rămâneri în urmă. În anul şcolar 2013-2014 se vor experimenta standarde curriculare şi se vor formula descriptori de performanţă pentru clasa aV-a. Acest tip de instrumente nu au fost elaborate până în acest moment în învăţământul public.
Cum arată o zi în clasa Step by Step?
Dimineaţa copiii sosesc la şcoală. Unul dintre învăţători îi primeşte, copiii îşi pregătesc ţinuta confortabilă (sau se şi descalţă, şi încalţă pantofi lejeri, ori rămân în ciorapi, clasa fiind prevazută cu mochetă). Să nu vă surprindă că adesea copiii stau pe jos în spaţiul comun, în cerc.
Programului propriu zis începe cu ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAŢĂ care porneşte cu prezentarea AGENDEI ZILEI. Ea reprezintă planificarea activitaţilor zilei de azi. Au loc întrebări şi precizări până când se constată că planul de activităţi a fost însuşit şi acceptat. Un alt moment este calendarul zilei de azi. Precizarea zilei, a datei, a evenimentelor sociale şi personale legate de ziua de azi, înclusiv aspectul vremii, comentariile şi întrebările.
Urmează apoi MESAJUL ZILEI – un mesaj conceput de învăţător pentru a introduce cunostinţele sau deprinderile noi de achiziţionat şi de prelucrat pe Centrele de activităţi. Mesajul dă prilejul de introducere – de dorit interactiv – a noţiunilor noi şi reamintirea celor anterioare, prin dirijarea întrebărilor şi abilităţilor copiilor.
Întâlnirea de dimineaţă; organizarea zilei de azi
Un alt moment important este acela al NOUTĂŢILOR. Copiii se înscriu, îndeobşte prin scrierea numelor lor pe şevaletul de prezentare, pentru a comunica celorlalţi noutăţile sau experienţele personale deosebite. (De la ce i s-a întimplat ieri, la ce a visat, ori ce a citit nou, ce experienţe de cunoaştere ori emoţionale a avut, orice este posibil). Noutăţile sunt comunicate celorlalţi din “Scaunul Autorului”, unde copilul va fi valorizat, dar va avea şi responsabilitatea comunicării, întrucât urmează întrebările şi comentariile colegilor.
Când aceste lucruri au fost valorificate se trece la lucrul pe CENTRE DE ACTIVITATE. Pe masa fiecărui centru sunt scrise activitaţile tematice specifice. După alegerea centrelor de activitate, preferenţial, dar şi prin împlinirea unor reguli uşor de înţeles şi de respectat, copiii îşi citesc activităţile de urmat. Fiecare centru are pregatite pe masă sarcinile, specifice pentru scriere, citire, stiinţe, arte, construcţii sau matematică. Concepute de învăţător pentru a exersa abilităţile de dobândit sau combinarea lor cu altele asimilate, sarcinile sunt progresive, astfel încât să permită tuturor să-şi poată rezolva sarcinile în ritmul şi la nivelul său. Când învăţătorii s-au convins că sarcinile au fost înţelese de către toţi copiii, ei devin colaboratori ai demersurilor de cunoaştere ale fiecăruia. După un timp, necesar celor mai mulţi să împlineasca o parte din sarcini (să-şi exerseze abilităţile specifice) se face o evaluare. Fiecare grup – şi fiecare individ – prezintă în faţa celorlalţi rezolvarea sarcinilor la centrul respectiv. Este un moment al EVALUĂRII – la care iau parte colegii, cu întrebări, sugestii, etc. dar şi învăţătorul. Lucrările care s-au efectuat sunt afişate în clasă; câteva zile ele reprezintă prilej de comparaţie şi oglindire a demersurilor mintale, a deprinderilor şi dexterităţilor achiziţionate la acel moment.
Ulterior ele trec în MAPA CU LUCRĂRI a fiecarui copil, care se păstrează în clasă şi este la îndemâna copilului sau părintelui. La un moment dat, dupa câteva rotaţii şi evaluări, se ia masa de prânz, dupa care continuă lucrul pe centre de activitate. Activitaţile tematice sunt legate de lumea înconjuratoare şi pe cât posibil integrate.
(Exemplu: La piaţă. Piaţa poate constitui obiectul unei vizite şi observaţii. Observarea poate fi subiect de povestire, orală sau scrisă, pretext de evaluare şi măsurare a cantităţilor, de cunoaştere a schimbului, evaluarea şi manipularea banilor, calcul aritmetic, construcţii, reprezentare grafică sau modelaj. Interesul pe care îl poate suscita este individual –unul vede florile, pe altul îl interesează mecanismul cântăririi sau altul poate fi atras de creşterea legumelor şi aşa mai departe.)
Centrele de activitate sunt folosite adecvat pentru a susţine interesul pentru rezolvarea unor activităţi specifice (scriere, citire, înţelegerea stiinţifică, exprimarea prin mijloace artistice, etc.) şi pentru dobândirea ori consolidarea de abilitaţi specifice.
Pe un adult trecut prin şcoala tradiţională îl vor surprinde probabil unele lucruri, cum ar fi cererea de ajutor de la colegi la efectuarea sarcinilor. Lucrul în grup, copiatul chiar, nu este strict descurajat. Un copil care “copiază” o temă liberă de la colegul lui, o va face în stil propriu, îşi va exersa capacităţile proprii de lucru şi va adauga desigur ceva personal. Interdicţia copiatului sau a temei colective ar bloca mai mult tendinţa copilului de-a descoperi tainele sarcinii. Colaborarea este cultivată în locul concurenţei.
(În cărţile ilustrate pe care copiii dintr-o clasă Step by Step le-au facut, mulţi i-au rugat pe colegii mai iscusiţi sau pe părinţi să-i ajute la ilustraţii; majoritatea acestora au menţionat însă autorul desenelor, neâncercând să ascundă. Un spirit de concurenţă şi individualism cultivat, cu copierea prohibită ar fi făcut ca „fraudele” să nu fi fost recunoscute. Pentru o rezolvare bună a sarcinii copiii au recurs la soluţia colaborării).
Pe Scaunul Autorului; un moment de evaluare a lucrului pe centre de activitate
Datorită activităţii pe centre, colaborării şi nevoii de comunicare, în clasa Step by Step nu este şi nici nu se cere o linişte “să se audă musca”. Este un zumzăit uşor, un zgomot de activitate continuu.
Egalitatea cu adulţii, critica acestora în limitele civilizate este încurajată. (O învăţătoare povesteşte cum la sfârşitul orelor un copil constată că şi-a rătăcit capacul de la stilou. Învăţătoarea îi îndeamnă pe colegi să-l caute, ea însăşi desfăcând penarul copilului în cauză. În acest moment copilul, supărat, o atenţionează că îi caută în penarul propriu, fără a-i fi cerut voie; regulă morală discutată anterior. Învăţătoarea e uşor derutată, dar se vede pusă în situaţia de a-i cere iertare copilului, înainte de-a justifica graba sau neatenţia privind gestului ei.)
S-ar putea să vedeţi copiii că scriu sau lucrează pe jos, ori în diferite poziţii ciudate, care le sunt lor confortabile. Acest mod de lucru este admis, cu condiţia de-a nu duce la vicii posturale.
S-ar putea să observaţi că există lucrări expuse cu greşeli, fără a fi corectate. Ele au fost supuse discuţiei, întrebărilor celor din jur, dar nu corectate imediat de către învăţător. Corecţia trebuie să apară întâi în mintea copilului şi el va ajunge să nu mai facă greşeala respectivă, prin propriul efort de corectare. Copiii cu diferenţe foarte mari de performanţă, colaborează în rezolvarea sarcinilor, fără ca diferenţele de ritm şi stil individual să perturbe achiziţiile. Nu există categorisiri şi ierarhizări ale copiilor.
CARE SUNT PRINCIPIILE ALTERNATIVEI STEP BY STEP?
1. Practici de educaţie care iau în considerare copilului ca întreg
În locul unei relaţii inegale educator – copil, alternativa Step by Step consideră copilul ca pe o persoană demnă de respect, unică, şi caută să-i asigure o continuitate individuală în dezvoltare, precum şi practici de dezvoltare adecvate, specifice lui. Cooperarea şi colaborarea au drept scop verificarea demersurilor şi experienţelor individuale de descoperire a lumii şi valorizarea lor.
În alternativa Step by Step cadrele didactice caută să se asigure că orice copil achiziţionează şi dezvoltă aptitudini fizice, cognitive, emoţionale, etico-morale, artistice, teoretice, sociale şi practice pentru a participa la o societate democratică, deschisă.
2. Procesul de învăţământ este centrat pe copil, educaţia este individualizată
– Predarea este orientată în funcţie de necesităţile copilului. Învăţărea se produce prin descoperire individuală, acceptându-se şi încurajându-se moduri personale de-a înainta în formarea deprinderilor şi în cunoaştere (exemple: scrisul cu mâna stângă, moduri îndividuale de exprimare şi cunoaştere, încurajarea experimentelor de descoperire, etc).
– Învăţărea se face în ritmul propriu al copilului. Comparând sistemul de lucru tradiţional cu producţia pe o banda rulantă, fiecare copil este obligat să lucreze în viteza impusă de bandă. Ea poate corespunde vitezei de lucru a unora, dar poate fi prea rapidă pentru unii, ori prea lentă şi plictisitoare pentru alţii, mai iuţi. În plus, fiecare din executanţi va trebui să facă doar o acţiune limitată şi standardizată, neputând inventa, învaţa sau înţelege în stil propriu. Când e vorba de viteza de dezvoltare a copiilor este esenţială respectarea stadiului îndividual al dezvoltării fiecarui copil al atenţiei de care e capabil fiecare copil pentru achiziţia corectă, şi înţelegerea completă a sarcinilor şi a modalităţilor de rezolvare a lor. În alternativa Step by Step individualizarea este facilitată şi de organizarea clasei pe centre de activitate. Step by Step îl încurajează pe copil să înveţe a învaţa, şi a înţelege. În caz contrar cei mai mulţi copii vor renunţa să înţeleagă o acţiune impusă, acceptând doar să o reproducă.
3. Învăţărea este organizată pe Centre de activitate
Organizarea clasei Step by Step este un element esenţial în individualizarea educaţiei. Aici copiii învaţă în Centre de activitate. Acestea sunt zone delimitate ale clasei, dotate cu material didactic specific unei activităţi, în care un număr mic de copii se confruntă, individual sau în grup, cu sarcini adecvate nivelului lor de dezvoltare. O clasă conţine obligatoriu: un Centru de citire, un Centru de scriere, un Centru de ştiinţă, un Centru de matematică, un Centru de artă şi un Centru de construcţii. Centre facultative pot fi imaginate de învăţător.
Studiu tematic la centrul de artă
Ce aduce această organizare ? În primul rând educatorul nu mai stă faţă în faţă cu copilul – poziţie de confruntare, inegală, ci umăr la umăr – poziţie de colaborare, egală, în care educatorul, sugerează şi întăreşte motivaţia pozitivă de descoperire a copilului, consolidându-i demersul mintal propriu. În plus, în Centrele de activitate se realizează colaborarea şi comunicarea cu colegii în realizarea unor sarcini comune, sămânţa lucrului în proiecte colective de mai târziu.
Dacă procesele individualizate se desfaşoară pe centre de activitate împărtăşirea şi confruntarea nu lipsesc. Există în clase un spaţiu de întâlnire, pentru comunicare în grup, fără spaţii sau bănci rigide, aranjare care facilitează coeziunea membrilor grupului. Aici e locul împărtăşirii experienţelor, al planificării activităţilor la începutul zilei, al evaluării sarcinilor, al concluziilor şi al stabilirii în comun a regulilor şi responsabilitaţilor. Există aici un “Scaun al Autorului” pe care fiecare copil devine personajul principal, locul de unde îşi prezintă ideile, rezultatele şi se supune confruntării cu ceilalţi, observaţiilor şi sugestiilor lor critice.
4. Participarea părinţilor la educaţia copilului
Şcoala tradiţională desparte principial educaţia şcolară de cea din familie. În mod tradiţional părinţii erau solicitaţi doar la susţinerea materială şi administrativă a clasei sau şcolii. Şcoala îşi rezervă dictatul asupra metodelor de educaţie teoretică, părinţii fiind simpli supraveghetori ai îndeplinirii lecţiilor. Pe de altă parte educaţia morală şi a comportamentelor este atribuită familiei. Se comunică doar rezultatele unor evaluari – adesea din perspectivă unilaterală.
Step by Step consideră părinţii ca primii învăţători ai copilului, parte din procesul de învăţământ. Părinţii sunt invitaţi să participe efectiv la clasă, la procesul de educaţie, bineînţeles sub auspiciile unei colaborări cu cadrul didactic. Prezenţa unui părinte în clasă este un fapt firesc, nici festiv, nici perturbator. Poziţia “umăr la umăr” a cadrului didactic cu copilul în centrele de activitate facilitează această participare. Lecţiile tematice unde un părinte poate aduce mai viu elemente din sfera lui de activitate îl pot transforma în personaj principal în educaţie. În comunicarea cu cadrul didactic în clasă, se nuanţează specificul în dezvoltare al fiecărui copil, se găsesc modalităţi de cultivare a unor abilităţi în familie pentru a completa sau suplimenta procesul educativ. Această comunicare duce la reducerea presiunilor conflictuale asupra copilului, dându-i o mai mare libertate în dezvoltare. Comunicarea copilului cu adulţii devine mai uşoară, el se exprimă mai liber devenînd astfel mai transparent pentru părinţi.
În grădinițele și școlile Step by Step, părinții sunt încurajați să comunice și să își împărtășească experiențele de părinți. Comunicarea şi legătura socială sporeşte integrarea familiei şi a copilului în comunitate.
CEDP încurajează formarea Asociaţiilor pentru părinţi Step by Step, înregistrate ca persoane juridice. Au fost organizate mai multe întâlniri cu reprezentanţii părinţilor din grădiniţele şi şcolile cu clase/grupe Step by Step din toată ţara, pentru schimburi de experienţe între aceşti părinţi.
5. Formarea continuă şi ajutorul tehnic pentru învăţători, educatori şi autorităţi educative (directori, inspectori şcolari)
Principiile şi teoria dezvoltării copilului au nevoie de un repertoriu de tehnici şi de o mentalitate specifică pentru a stimula dezvoltarea individualizată şi pentru a putea evalua demersurile de dezvoltare ale fiecărui copil. De aceea CEDP oferă periodic sesiuni de formare şi perfecţionare pentru cei implicaţi în acest proces: în primul rând educatoriilor, dar şi directorilor, inspectorilor şi părinţilor.
CEDP acordă asisţenţă tehnică permanentă şcolilor, cadrelor didactice şi părinţilor din alternativa Step by Step.
DACĂ AŢI ALES STEP BY STEP PENTRU COPILUL DUMNEAVOASTRĂ:
• Luaţi cunoştinţă de regulile clasei şi aplicaţi-le şi în familie.
• Întăriţi disciplina de dialog şi de relaţie. O regulă se stabileşte de către două sau mai multe persoane cu aceleaşi drepturi de manifestare, în consens. O regulă odată stabilită, încălcarea ei duce la consecinţe negative. Încurajaţi respectarea regulilor. Fiţi transparenţi. Dar nu uitaţi: respectaţi şi Dv. regulile în raport cu copilul!
• Încurajaţi iniţiativele pentru descoperire, chiar pe cele despre care ştiţi că sunt nefructuoase, ori diferite de cele ştiute (nu opriţi, nu corectaţi, nu criticaţi). Încurajaţi comportamentele pozitive şi efortul, chiar dacă rezultatul nu e cel aşteptat; îndrumaţi copilul fără a impune; explicaţi interdicţia şi aplicaţi-o doar în caz de pericol evident.
• Găsiţi situaţii motivante în care copilul să poată să-şi îmbunătăţească abilităţile. Constrângerea, impunerea îl fac să se simtă inferior. Nu uitaţi, copilul dv. este în atmosfera unei clase în care ceilalţi nu sunt criticaţi; astfel se va simţi persecutat, inferior celorlalţi.
• Încurajaţi acasă cele învăţate la şcoală. De ex: încurajaţi-i să numere produsele cumpărate, să calculeze cheltuielile şi restul, să scrie liste de activităţi de week-end, comentaţi împreună cele văzute – evenimente, spectacole, filme, programe TV, etc.
• În final, dar poate cel mai important: colaboraţi cu cadrele didactice pentru a vă cunoaşte copilul şi pentru a nu produce confuzii în sufletul şi mintea lui. Încercaţi să-i cunoaşteţi şi pe ceilalti părinţi; poate au soluţii, pentru o mai bună conlucrare cu copilul.
O invitaţie la responsabilitate
Cu toate că stilul de lucru într-o clasă Step by Step pare mai tolerant, având în centru motivarea copilului pentru descoperire, cultivarea responsabilităţii personale şi a capacităţii de-a decide în cunoştinţă de cauză între mai multe alternative ocupă un loc central în educaţie. Alternativa Step by Step nu e mai bună sau mai rea decât o altă metodologie de învăţare, fie ea tradiţională sau o altă alternativă. O prezentare, o vizită într-o clasă, vă vor ajuta să decideţi. A cerceta şi a alege singur este însăşi un principiu cultivat de metodologia alternativă Step by Step.