Pandemia amplifică riscurile la care sunt supuși copiii vulnerabili și familiile lor în România, arată o evaluare realizată de UNICEF în România în parteneriat cu Centrul Step by Step pentru Educație și Dezvoltare Profesională, Terre des Hommes, Centrul pentru Politici și Servicii de Sănătate și Consiliul Tinerilor Instituționalizați.

Scopul acestui prim raport a fost evaluarea situației copiilor și familiilor, cu accent pe grupurile vulnerabile, pentru a permite UNICEF și altor actori relevanți să stabilească în mod avizat măsuri de prevenire și răspuns în vederea reducerii consecințelor pandemiei de COVID-19 în trei sectoare: sănătate, educație și servicii sociale.

Categoriile cele mai afectate de măsurile de prevenire a COVID-19 sunt: copiii provenind din familii care trăiesc în sărăcie; copiii de etnie romă (limitarea circulației a redus veniturile familiilor rome); copiii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate; copii care trăiesc în locuințe supraaglomerate; copiii cu dizabilități și persoanele vârstnice, afectate de reducerea activității medicilor de familie în comunități, dar și de diminuarea contactelor sociale.

Puteți descărca de aici raportul complet.

Educație

Măsura închiderii școlilor urmată de decizia transferării procesului de predare-învățare în on line și la distanță  accentuează decalajele, reflectând inegalitățile apărute în furnizarea  serviciilor educaționale online: deoarece au acces limitat la dispozitive IT și la Internet, copiii din familiile sărace și vulnerabile sunt cei mai afectați de recentele adaptări în furnizarea serviciilor educaționale (online). În plus, competențele digitale reduse ale cadrelor didactice adâncesc și ele inegalitățile de acces la conținutul educațional în rândul copiilor.

Cauze ale inegalităților în furnizarea  serviciilor educaționale online 

Principala problemă este accesul fizic la computere sau tablete și lipsa conexiunii la Internet – fie nu există echipamente în familii sau în școli care să poată fi date în custodia copiilor, fie sunt insuficiente, iar în anumite zone conexiunea la internet este precară sau lipsește.

Pe de altă parte, există limite în utilizarea echipamentelor. Acestea se datorează, în mod special, așa cum au arătat rezultatele studiului, abilităților digitale reduse sau insuficient dezvoltate ale copiilor, părinților și cadrelor didactice. Aici este important să menționăm faptul că pentru copiii de vârste mici, care nu au autonomie în învățare și pentru care prezența unui adult este importantă, abilitățile digitale ale adulților sunt esențiale.

În același timp lipsește o planificare și coordonare unitară la nivel central a întregului proces de învățare la distanță și online, aspect exprimat de participanții la cercetare prin lipsa implementării transferului spre platforme digitale de învățare și predare.

Resurse educaționale online sunt limitate și puțin cunoscute, nu sunt adecvate diferitelor cicluri educaționale sau nu răspund noului curriculum.

Un aspect foarte important relevat de cercetare este cel legat de copiii care au deprivări multiple, în special cei de etnie romă, care  întâmpină dificultăți suplimentare – lipsa accesului la tehnologie și internet este una comunitară, iar în aceste cazuri dezvoltarea abilităților digitale este considerată precară nu doar intra-familial, dar și la nivel comunitar (inclusiv școlar), intervenția necesară într-un astfel de context fiind mult mai complexă.

Soluții propuse

Măsurile pe termen scurt vizează identificarea de soluții de finanțare și achiziționare și distribuire gratuită către copii a echipamentelor IT – și către profesori acolo unde este nevoie, crearea de rețele de suport și comunități de bune practici între copii, părinți și cadre didactice, susținerea cadrelor didactice cu resurse și materiale online.

Pe termen lung este nevoie de un plan cu coordonare națională care să adreseze implementarea învățării on line și la distanță cu elaborarea de resurse educaționale care să răspundă nevoilor curriculare, să fie accesibile cadrelor didactice, 

Pentru copii  de etnie romă din zone dezavantajate sunt necesare măsuri de facilitare a accesului la tehnologie și Internet pentru copiii și profesorii din aceste comunități; dezvoltarea unor programe care, fie să ajute creșterea competențelor digitale, fie să ofere alternative incluzive la procesul educațional; susținerea rețelelor comunitare de suport pentru creșterea accesului la serviciile educaționale online în cazul copiilor din comunitățile dezavantajate.

Asistența medicală

O treime dintre subiecții care au participat la studiu sunt de părere că declanșarea crizei COVID a afectat furnizarea serviciilor medicale în comunitățile lor, în special pe componenta serviciilor oferite în cadrul cabinetelor de medicină de familie. Raportul recomandă o mai bună implicare în comunitate a personalului din cadrul cabinetelor de medicină de familie, coroborat cu dezvoltarea serviciilor complementare de telemedicină; creșterea conlucrării dintre cadrele medicale, asistenții sociali și alte categorii de personal din administrație.

Servicii sociale

Printre problemele cu care se confruntă serviciile sociale se numără reducerea sau chiar suspendarea activității centrelor de zi și limitarea mobilității în teritoriu a lucrătorilor din domeniu, mai ales având în vedere lipsa materialelor corespunzătoare de protecție. Recomandările sunt: furnizarea de echipament corespunzător personalului existent, în special a materialelor de protecție; conceperea unor proceduri detaliate despre furnizarea de servicii sociale și de servicii de protecție specială pe timpul stării de urgență, în vederea adaptării la aceasta.